Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, declinul funcției cerebrale devine mai evident. În rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani, majoritatea încep să observe un declin al funcției cognitive atunci când se confruntă cu pierderi de memorie sau uitare. Pentru cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani, conștientizarea declinului cognitiv apare adesea atunci când încep să experimenteze o scădere vizibilă a memoriei.
Atunci când se explorează modalități de îmbunătățire a funcției creierului, diferite grupe de vârstă se concentrează pe aspecte diferite. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani tind să se concentreze pe îmbunătățirea somnului pentru a stimula performanța creierului (44,7%), în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani sunt mai interesate de reducerea oboselii (47,5%). Pentru cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani, îmbunătățirea atenției este considerată esențială pentru îmbunătățirea funcției creierului (40-49 de ani: 44%, 50-59 de ani: 43,4%).
Ingrediente populare pe piața japoneză pentru sănătatea creierului
În conformitate cu tendința globală de a urma un stil de viață sănătos, piața japoneză de alimente funcționale pune accent în special pe soluții pentru probleme specifice de sănătate, sănătatea creierului fiind un punct central semnificativ. Până la 11 decembrie 2024, Japonia înregistrase 1.012 alimente funcționale (conform datelor oficiale), dintre care 79 erau legate de sănătatea creierului. Printre acestea, GABA a fost ingredientul cel mai frecvent utilizat, urmat deluteină/zeaxantinăextract de frunze de ginkgo (flavonoide, terpenoide),DHABifidobacterium MCC1274, saponine din Portulaca oleracea, paclitaxel, peptide imidazolidnice,PQQși ergotioneină.
1. GABA
GABA (acid γ-aminobutiric) este un aminoacid non-proteinogenic detectat pentru prima dată de Steward și colegii săi în țesutul tuberculilor de cartof în 1949. În 1950, Roberts și colab. au identificat GABA în creierul mamiferelor, format prin α-decarboxilarea ireversibilă a glutamatului sau a sărurilor sale, catalizată de glutamat decarboxilază.
GABA este un neurotransmițător esențial, prezent pe scară largă în sistemul nervos al mamiferelor. Funcția sa principală este de a reduce excitabilitatea neuronală prin inhibarea transmiterii semnalelor neuronale. În creier, echilibrul dintre neurotransmisia inhibitorie mediată de GABA și neurotransmisia excitatorie mediată de glutamat este esențial pentru menținerea stabilității membranei celulare și a funcției neuronale normale.
Studiile arată că GABA poate inhiba modificările neurodegenerative și poate îmbunătăți memoria și funcțiile cognitive. Studiile pe animale sugerează că GABA îmbunătățește memoria pe termen lung la șoarecii cu declin cognitiv și promovează proliferarea celulelor neuroendocrine PC-12. În studiile clinice, s-a demonstrat că GABA crește nivelurile serice ale factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF) și reduce riscul de demență și boala Alzheimer la femeile de vârstă mijlocie.
În plus, GABA are efecte pozitive asupra stării de spirit, stresului, oboselii și somnului. Cercetările indică faptul că un amestec de GABA și L-teanină poate reduce latența somnului, poate crește durata somnului și poate regla în sus expresia subunităților receptorilor GABA și glutamatului GluN1.
2. Luteină/Zeaxantină
Luteinăeste un carotenoid oxigenat compus din opt reziduuri de izopren, o polienă nesaturată care conține nouă legături duble, care absoarbe și emite lumină la lungimi de undă specifice, conferindu-i proprietăți unice de culoare.Zeaxantinăeste un izomer al luteinei, diferențiind prin poziția dublei legături în ciclu.
Luteină și zeaxantinăsunt pigmenții principali din retină. Luteina se găsește în principal în retina periferică, în timp ce zeaxantina este concentrată în macula centrală. Efectele protectoare aleluteină și zeaxantinăpentru ochi includ îmbunătățirea vederii, prevenirea degenerescenței maculare legate de vârstă (DMLV), a cataractei, a glaucomului și prevenirea retinopatiei la sugarii prematuri.
În 2017, cercetătorii de la Universitatea din Georgia au descoperit căluteină și zeaxantinăinfluențează pozitiv sănătatea creierului la adulții în vârstă. Studiul a indicat că participanții cu niveluri mai ridicate deluteină și zeaxantinăau prezentat o activitate cerebrală mai scăzută atunci când efectuau sarcini de reamintire a perechilor de cuvinte, sugerând o eficiență neuronală mai mare.
În plus, un studiu a raportat că Lutemax 2020, un supliment de luteină de la Omeo, a crescut semnificativ nivelul de BDNF (factor neurotrofic derivat din creier), o proteină critică implicată în plasticitatea neuronală, crucială pentru creșterea și diferențierea neuronilor și asociată cu îmbunătățirea învățării, memoriei și funcției cognitive.
(Formule structurale ale luteinei și zeaxantinei)
3. Extract de frunze de Ginkgo (flavonoide, terpenoide)
Ginkgo biloba, singura specie supraviețuitoare din familia ginkgo, este adesea numită „fosilă vie”. Frunzele și semințele sale sunt utilizate în mod obișnuit în cercetarea farmacologică și sunt printre cele mai utilizate medicamente naturale la nivel mondial. Compușii activi din extractul de frunze de ginkgo sunt în principal flavonoide și terpenoide, care posedă proprietăți precum reducerea lipidelor, efecte antioxidante, îmbunătățirea memoriei, ameliorarea oboselii oculare și oferirea de protecție împotriva leziunilor chimice hepatice.
Monografia Organizației Mondiale a Sănătății privind plantele medicinale specifică faptul că standardizareaginkgoExtractele din frunze ar trebui să conțină 22-27% glicozide flavonoide și 5-7% terpenoide, cu un conținut de acid ginkgolic sub 5 mg/kg. În Japonia, Asociația pentru Alimentație Sănătoasă și Nutrițională a stabilit standarde de calitate pentru extractul din frunze de ginkgo, cerând un conținut de glicozide flavonoide de cel puțin 24% și un conținut de terpenoide de cel puțin 6%, cu acid ginkgolic menținut sub 5 ppm. Doza zilnică recomandată pentru adulți este între 60 și 240 mg.
Studiile au arătat că un consum pe termen lung de extract standardizat de frunze de ginkgo, comparativ cu un placebo, poate îmbunătăți semnificativ anumite funcții cognitive, inclusiv acuratețea memoriei și capacitatea de judecată. Mai mult, s-a raportat că extractul de ginkgo îmbunătățește fluxul sanguin și activitatea cerebrală.
4. DHA
DHA(acidul docosahexaenoic) este un acid gras polinesaturat (PUFA) cu lanț lung omega-3. Este prezent din abundență în fructele de mare și produsele derivate din acestea, în special în peștele gras, care furnizează 0,68-1,3 grame de DHA la 100 de grame. Alimentele de origine animală, cum ar fi ouăle și carnea, conțin cantități mai mici de DHA. În plus, laptele matern uman și laptele altor mamifere conțin, de asemenea, DHA. Cercetările efectuate pe peste 2.400 de femei în cadrul a 65 de studii au constatat că concentrația medie de DHA în laptele matern este de 0,32% din greutatea totală a acizilor grași, variind de la 0,06% la 1,4%, populațiile de coastă având cele mai mari concentrații de DHA în laptele matern.
DHA este asociat cu dezvoltarea, funcția creierului și bolile. Cercetări ample arată căDHApoate îmbunătăți neurotransmisia, creșterea neuronală, plasticitatea sinaptică și eliberarea de neurotransmițători. O meta-analiză a 15 studii randomizate controlate a arătat că un aport zilnic mediu de 580 mg de DHA a îmbunătățit semnificativ memoria episodică la adulții sănătoși (18-90 de ani) și la cei cu insuficiență cognitivă ușoară.
Mecanismele de acțiune ale DHA includ: 1) restabilirea raportului PUFA n-3/n-6; 2) inhibarea neuroinflamației legate de vârstă cauzată de supraactivarea celulelor microgliale M1; 3) suprimarea fenotipului astrocitelor A1 prin scăderea markerilor A1, cum ar fi C3 și S100B; 4) inhibarea eficientă a căii de semnalizare proBDNF/p75 fără a altera semnalizarea kinazei B asociate factorului neurotrofic derivat din creier; și 5) promovarea supraviețuirii neuronale prin creșterea nivelului de fosfatidilserină, ceea ce facilitează translocarea și activarea membranei protein kinazei B (Akt).
5. Bifidobacterium MCC1274
Intestinul, adesea denumit „al doilea creier”, s-a dovedit a avea interacțiuni semnificative cu creierul. Intestinul, ca organ cu mișcare autonomă, poate funcționa independent, fără instrucțiuni directe din partea creierului. Cu toate acestea, legătura dintre intestin și creier este menținută prin intermediul sistemului nervos autonom, al semnalelor hormonale și al citokinelor, formând ceea ce este cunoscut sub numele de „axa intestin-creier”.
Cercetările au arătat că bacteriile intestinale joacă un rol în acumularea proteinei β-amiloide, un marker patologic cheie în boala Alzheimer. Comparativ cu grupul sănătos de control, pacienții cu Alzheimer au o diversitate redusă a microbiotei intestinale, cu o scădere a abundenței relative a Bifidobacterium.
În studiile de intervenție umană efectuate pe persoane cu insuficiență cognitivă ușoară (MCI), consumul de Bifidobacterium MCC1274 a îmbunătățit semnificativ performanța cognitivă în cadrul testului Rivermead Behavioral Memory Test (RBANS). Scorurile în domenii precum memoria imediată, capacitatea vizual-spațială, procesarea complexă și memoria întârziată au fost, de asemenea, semnificativ îmbunătățite.
Data publicării: 07 ian. 2025