Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, scăderea funcției creierului devine mai evidentă. Printre persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani, majoritatea încep să observe o scădere a funcției cognitive atunci când experimentează pierderea memoriei sau uitarea. Pentru cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani, realizarea declinului cognitiv vine adesea atunci când încep să experimenteze o scădere vizibilă a memoriei.
Când explorează modalități de îmbunătățire a funcției creierului, diferitele grupe de vârstă se concentrează pe diferite aspecte. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani tind să se concentreze pe îmbunătățirea somnului pentru a crește performanța creierului (44,7%), în timp ce persoanele cu vârsta între 30 și 39 de ani sunt mai interesate de reducerea oboselii (47,5%). Pentru cei cu vârsta între 40-59 de ani, îmbunătățirea atenției este considerată cheie pentru îmbunătățirea funcției creierului (40-49 de ani: 44%, 50-59 de ani: 43,4%).
Ingrediente populare pe piața sănătății creierului din Japonia
În conformitate cu tendința globală de a urmări un stil de viață sănătos, piața alimentară funcțională din Japonia pune în special accent pe soluțiile pentru probleme specifice de sănătate, sănătatea creierului fiind un punct focal semnificativ. Până la 11 decembrie 2024, Japonia înregistrase 1.012 alimente funcționale (conform datelor oficiale), dintre care 79 erau legate de sănătatea creierului. Dintre acestea, GABA a fost ingredientul cel mai frecvent utilizat, urmat deluteina/zeaxantina, extract de frunze de ginkgo (flavonoide, terpenoide),DHA, Bifidobacterium MCC1274, Portulaca oleracea saponine, paclitaxel, peptide imidazolidine,PQQși ergotioneină.
1. GABA
GABA (acidul y-aminobutiric) este un aminoacid neproteinogen detectat pentru prima dată de Steward și colegii săi în țesutul tuberculilor de cartofi în 1949. În 1950, Roberts și colab. a identificat GABA în creierul mamiferelor, format prin α-decarboxilarea ireversibilă a glutamatului sau a sărurilor acestuia, catalizată de glutamat decarboxilază.
GABA este un neurotransmițător critic care se găsește pe scară largă în sistemul nervos al mamiferelor. Funcția sa principală este de a reduce excitabilitatea neuronală prin inhibarea transmiterii semnalelor neuronale. În creier, echilibrul dintre neurotransmisia inhibitorie mediată de GABA și neurotransmisia excitatoare mediată de glutamat este esențial pentru menținerea stabilității membranei celulare și a funcției neuronale normale.
Studiile arată că GABA poate inhiba modificările neurodegenerative și poate îmbunătăți memoria și funcțiile cognitive. Studiile pe animale sugerează că GABA îmbunătățește memoria pe termen lung la șoarecii cu declin cognitiv și promovează proliferarea celulelor neuroendocrine PC-12. În studiile clinice, s-a demonstrat că GABA crește nivelurile serice de factor neurotrofic derivat din creier (BDNF) și reduce riscul de demență și boala Alzheimer la femeile de vârstă mijlocie.
În plus, GABA are efecte pozitive asupra stării de spirit, stresului, oboselii și somnului. Cercetările indică faptul că un amestec de GABA și L-teanină poate reduce latența somnului, poate crește durata somnului și poate regla expresia subunităților receptorilor GABA și glutamat GluN1.
2. Luteina/Zeaxantina
luteinăeste un carotenoid oxigenat compus din opt reziduuri de izopren, o polienă nesaturată care conține nouă legături duble, care absoarbe și emite lumină la anumite lungimi de undă, conferindu-i proprietăți unice de culoare.Zeaxantinaeste un izomer al luteinei, care diferă prin poziția dublei legături în inel.
Luteina si zeaxantinasunt pigmenții primari ai retinei. Luteina se găsește în principal în retina periferică, în timp ce zeaxantina este concentrată în macula centrală. Efectele protectoare ale luteinei și zeaxantinei pentru ochi includ îmbunătățirea vederii, prevenirea degenerescenței maculare legate de vârstă (AMD), cataracta, glaucomul și prevenirea retinopatiei la prematuri.
În 2017, cercetătorii de la Universitatea din Georgia au descoperit că luteina și zeaxantina influențează pozitiv sănătatea creierului la adulții în vârstă. Studiul a indicat că participanții cu niveluri mai ridicate de luteină și zeaxantină au prezentat o activitate cerebrală mai mică atunci când efectuează sarcini de reamintire a perechilor de cuvinte, ceea ce sugerează o eficiență neuronală mai mare.
În plus, un studiu a raportat că Lutemax 2020, un supliment de luteină de la Omeo, a crescut semnificativ nivelul de BDNF (factor neurotrofic derivat din creier), o proteină critică implicată în plasticitatea neuronală și crucială pentru creșterea și diferențierea neuronilor și asociată cu îmbunătățirea învățării, a memoriei și a funcției cognitive.
(Formulele structurale ale luteinei și zeaxantinei)
3. Extract de frunze de ginkgo (flavonoide, terpenoide)
Ginkgo biloba, singura specie supraviețuitoare din familia ginkgo, este adesea numită „fosilă vie”. Frunzele și semințele sale sunt utilizate în mod obișnuit în cercetarea farmacologică și sunt unul dintre cele mai utilizate medicamente naturale la nivel mondial. Compușii activi din extractul de frunze de ginkgo sunt în principal flavonoide și terpenoide, care posedă proprietăți precum reducerea lipidelor, efecte antioxidante, îmbunătățirea memoriei, atenuarea oboselii ochilor și oferirea de protecție împotriva leziunilor chimice ale ficatului.
Monografia Organizației Mondiale a Sănătății despre plantele medicinale precizează că standardizatginkgoExtractele de frunze trebuie să conțină 22-27% glicozide flavonoide și 5-7% terpenoide, cu conținut de acid ginkgolic sub 5 mg/kg. În Japonia, Asociația Alimentară pentru Sănătate și Nutriție a stabilit standarde de calitate pentru extractul de frunze de ginkgo, necesitând un conținut de glicozide flavonoide de cel puțin 24% și un conținut de terpenoizi de cel puțin 6%, cu acidul ginkgolic menținut sub 5 ppm. Doza zilnică recomandată pentru adulți este între 60 și 240 mg.
Studiile au arătat că consumul pe termen lung de extract standardizat de frunze de ginkgo, în comparație cu un placebo, poate îmbunătăți semnificativ anumite funcții cognitive, inclusiv acuratețea memoriei și abilitățile de judecată. Mai mult, s-a raportat că extractul de ginkgo îmbunătățește fluxul sanguin și activitatea creierului.
4. DHA
DHA (acidul docosahexaenoic) este un acid gras polinesaturat cu lanț lung omega-3 (PUFA). Este abundent în fructe de mare și în produsele lor, în special în pește gras, care furnizează 0,68-1,3 grame de DHA la 100 de grame. Alimentele de origine animală, cum ar fi ouăle și carnea, conțin cantități mai mici de DHA. În plus, laptele matern uman și laptele altor mamifere conțin și DHA. Cercetările efectuate pe peste 2.400 de femei din 65 de studii au arătat că concentrația medie de DHA în laptele matern este de 0,32% din greutatea totală a acizilor grași, variind de la 0,06% la 1,4%, populațiile de coastă având cele mai mari concentrații de DHA în laptele matern.
DHA este asociat cu dezvoltarea, funcția și bolile creierului. Cercetări ample arată că DHA poate îmbunătăți neurotransmisia, creșterea neuronală, plasticitatea sinaptică și eliberarea de neurotransmițători. O meta-analiză a 15 studii randomizate controlate a arătat că un aport mediu zilnic de 580 mg de DHA a îmbunătățit semnificativ memoria episodică la adulții sănătoși (18-90 de ani) și la cei cu deficiențe cognitive ușoare.
Mecanismele de acțiune ale DHA includ: 1) restabilirea raportului n-3/n-6 PUFA; 2) inhibarea neuroinflamației legate de vârstă cauzată de supraactivarea celulelor microgliale M1; 3) suprimarea fenotipului astrocitelor A1 prin scăderea markerilor A1 cum ar fi C3 și S100B; 4) inhibarea eficientă a căii de semnalizare proBDNF/p75 fără a modifica semnalizarea kinazei B asociată cu factorul neurotrofic derivat din creier; și 5) promovarea supraviețuirii neuronale prin creșterea nivelurilor de fosfatidilserină, ceea ce facilitează translocarea și activarea membranei proteine kinazei B (Akt).
5. Bifidobacterium MCC1274
Intestinul, denumit adesea „al doilea creier”, s-a demonstrat că are interacțiuni semnificative cu creierul. Intestinul, ca organ cu mișcare autonomă, poate funcționa independent fără instrucțiuni directe ale creierului. Cu toate acestea, conexiunea dintre intestin și creier este menținută prin sistemul nervos autonom, semnalele hormonale și citokine, formând ceea ce este cunoscut sub numele de „axa intestin-creier”.
Cercetările au arătat că bacteriile intestinale joacă un rol în acumularea proteinei β-amiloid, un marker patologic cheie în boala Alzheimer. Comparativ cu martorii sănătoși, pacienții cu Alzheimer au o diversitate redusă a microbiotei intestinale, cu o scădere a abundenței relative a Bifidobacterium.
În studiile de intervenție umană asupra persoanelor cu deficiență cognitivă ușoară (MCI), consumul de Bifidobacterium MCC1274 a îmbunătățit semnificativ performanța cognitivă în testul Rivermead Behavioral Memory (RBANS). Scorurile în domenii precum memoria imediată, capacitatea vizual-spațială, procesarea complexă și memoria întârziată au fost, de asemenea, îmbunătățite semnificativ.
Ora postării: 06-ian-2025